Plăceri gastrice, trândăveli şi discuţii suculente

Deunăzi am luat masa cu nişte prieteni de familie. Ca, deh… acum că am familie, adicătelea nevastă şi copil, e musai şi chiar indicat să ne numim aşa. Aproape uitasem să mai scriu aici, şi poate nu-i o surpriză prea mare pentru mine că tot mâncarea şi voia bună mă fac să revin.

Suntem într-o duminică frumoasă, în faţa unui platou ţărănesc pe care m-am străduit să îl încropesc cu bucate tradiţionale (ca sa nu cad în dizgraţie şi să le zic eco cu o voce afectată şi nazală). Musai i-ar fi plăcut şi maestrului Radu Anton Roman – mentorul nostru într-ale taifasului culinar.

Am pus o slăninuţă bună, afumată ca la carte, în podul casei, la fum rece, foarte rece – ce îşi face loc timid prin hornul sobei şi alte crăpături. Imperios necesar, am aşezat lângă ea una bucată ceapă de apă (roşie) tăiată vitejeşte în patru. Alături am aşezat o farfurioară cu niscai sare într-însa.  Un calup de brânză bună, cu provenienţă „behăitoare mioritică”, tronează în altă farfurie alăturată.
Cateva specialitati de mezel, musai fara glutamat, isi asteapta cuminti muşteriii, aranjate pe un platou, dupa o aparent haotică, dar frumoasă ordine.
Două roşii mari, de grădină, tăiate in felii generoase, stau tolănite in farfuriile cu slănina şi ceapa.

Ce poate fi mai placut decat a petrece timpul cu oameni care ti se muleaza perfect pe suflet, la o asemenea masă ?

Published by

Lucian Sabo

Intotdeauna am privit un pic chiorâş oamenii care mi-au marturisit că nu au avut niciodată o pasiune... într-adevar nu te naşti pasionat, pasiunile sau hobby-urile apar cu timpul. La mine pasiunea pentru programare s-a născut odată cu faptul ca am luat cea mai mica nota la teza de informatică prin clasa a 9-a :) Nevoia te învaţă ca un lucru pănă atunci nesuferit sa devină oarecum plăcut, mai ales dacă are legatura cu meseria ta şi ai suficienta răbdare să cunoşti fenomenul. Pasiunea pentru cântat am avut-o de când mă ştiu. Am învăţat singur să cânt la chitară; am încercat să cânt şi la alte instrumente, cu mai mult sau mai puţin succes. Nu sunt nevoit sa cant, nu sunt nici de departe un virtuoz, dar imi place, mă relaxează. Conchizând, ideea pe care vreau totuşi să o subliniez este că pasiunea poate exista fără a face din asta o meserie sau a progresa, dar reciproc, meseriaş nepasionat sau progres fără pasiune nu prea poate exista... şi singurii care au şanse să progreseze în viaţă sunt doar oamenii pasionaţi.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *