MASS IM’s

Motto: I’ve gotten better IM’s from a drunken monkey!
Fenomenul mesajelor instant trimise in masa este exasperant. Din fericire in lista mea isi gasesc locul doar cativa posesori de neuroni care practica aceasta bizara indeletnicire. Dupa teza rujeolica “ia si transmite mai departe”, colistasii mei (nu dau nume, persoane (ne)influente 😛 ) ma invita la intervale nedeterminate, dar ciudat de sacadate, asemeni picaturii chinezesti, sa lecturez drame sociale si glumite. (copii bolnavi pe patul de moarte ce trebuie ajutati, se inchide yahoo, bancuri lungi, etc). Desi ineluctabil, SPAM-ul acesta se intoarce tot impotriva lor, momentan aceste mesaje nu au decat rolul sa imi manance cativa kilobiti din traficul si asa saracacios oferit de linia mea ADSL, si incet dar sigur sa erodeze drastic increderea mea in capacitatea lor de judecata. Intr-un final ma voi declara plictisit, si voi scoate din lista mea aceste 2-3 persoane. Chiar! I-as scoate acum! Ba nu! Ii mas las. Hmmm 🙂 

Ma intreb insa daca reversul medaliei nu e la fel de daunator. De pilda am primit (ironic – tot un mass) un mesaj de la alta colistasha, pe care il reproduc mai jos:

DRAGI OBSEDATI DE MASSURI CITITI SI INVATATI CA TARE PROSTI MAI SUNTETI Aviz pentru amatorii de massuri: 1. Directorul de la Yahoo nu inchide Yahoo-ul … nu’i atat de prost 2. Nu e nici un copil cu grupa sanguina abcxyz care moare de plictiseala acuta in Koreea comunista… 3. Nu iti apare iubirea adevarata pe monitor nici daca restartezi de 5 ori compu, sari de 3 ori pe geam si iti omori toata familia cu o surubelnitza 4. Rugam toti amatorii de mass sa fie dragutzi si sa se sinucida, sau sa roage pe cineva sa ii execute… Multumim, Directia Anti-Tembelism

Ai dreptate! Dar noi luptam cu massul dand mass?
Si in fond sunt prietenii tai, din moment ce ii ai in lista. 🙂

Published by

Lucian Sabo

Intotdeauna am privit un pic chiorâş oamenii care mi-au marturisit că nu au avut niciodată o pasiune... într-adevar nu te naşti pasionat, pasiunile sau hobby-urile apar cu timpul. La mine pasiunea pentru programare s-a născut odată cu faptul ca am luat cea mai mica nota la teza de informatică prin clasa a 9-a :) Nevoia te învaţă ca un lucru pănă atunci nesuferit sa devină oarecum plăcut, mai ales dacă are legatura cu meseria ta şi ai suficienta răbdare să cunoşti fenomenul. Pasiunea pentru cântat am avut-o de când mă ştiu. Am învăţat singur să cânt la chitară; am încercat să cânt şi la alte instrumente, cu mai mult sau mai puţin succes. Nu sunt nevoit sa cant, nu sunt nici de departe un virtuoz, dar imi place, mă relaxează. Conchizând, ideea pe care vreau totuşi să o subliniez este că pasiunea poate exista fără a face din asta o meserie sau a progresa, dar reciproc, meseriaş nepasionat sau progres fără pasiune nu prea poate exista... şi singurii care au şanse să progreseze în viaţă sunt doar oamenii pasionaţi.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *